22 iun. 2008

Astrologia, stiinta moderna a convertirii de la crestinism la idolatrie

Astrologia, stiinta moderna a convertirii de la crestinism la idolatrie


In zilele noastre auzim aproape zilnic pe posturi de radio sau televiziune rubrici speciale de astrologie unde ascultam cu atentie horoscopul zilei. Binenteles ca in ignoranta noastra nu dam importanta faptului ca involuntar si inconstienti ascultam informatii care ne pot influenta prin autosugestie subconstientul si implicit comportamentul in perioada imediat urmatoare. De exemplu suntem mai atenti sa nu ne certam cu colegii de serviciu ca asa am auzit noi la horoscop o atentionare precum ca am fi predispusi la cearta si discutii cu cei din jur in acea zi. Sau incercam sa nu facem anumite intelegeri sau sa incheiem anumite contracte de afaceri ca asa spune la horoscopul zilei despre zodia noastra.

Analizand la rece aceste stari de fapt ale indivizilor ajungem la concluzia ca oamenii si-au facut un adevarat hobby in a asculta zilnic horoscopul si isi controleaza comportamentul in functie de sugestiile si recomandarile facute de astrologi.

Din punct de vedere spiritual, aceste « obiceiuri » influenteaza indivizii prin autocontrolul comportamental zilnic in functie de recomandari astrologice, implicit si actiunile sufletului uman. Caci, nu-i asa, sufletul participa alaturi de trup si mintea umana la aceste actiuni si neactiuni controlate in functie de recomandarile date de zodii.
Cu timpul individul devine dependent de aceste practici si chiar depune multa energie si pasiune in descifrarea « tainelor » pe care le ascund astrele.

O definitie simpla a astrologiei se poate enunta asa: ghicirea celor viitoare prin miscările stelelor, planetelor, vânturilor, norilor si ale celorlalte fenomene ale universului. Astrologii pretind că fiecare om are o stea proprie.
Daca intra in sfera stiintelor care se ocupa cu descifrarea viitorului, astrologia intra in antagonism cu invataturile sfinte ale parintilor ortodocsi care spun ca orice modalitate de ghicire a viitorului este o inselatorie pe care o induc duhurile necurate oamenilor necredinciosi, mandrii si fara cunostinta de invataturile Sfintei Scripturi.

Si pentru ca prin acest articol se doreste a exprima pozitia sfintelor invataturi si a Bisericii Ortodoxe reprezentata de marcanti duhovnici si teologi renumiti vis-a-vis de astrologie, doresc in continuare sa-mi permiteti a aduce in fata dumneavoastra unele argumente teologice care infiereaza aceasta practica oculta.

În lucrarea „Despre idoli“, Tertulian a scris următoarele : Între diferitele îndeletniciri ale oamenilor nu se poate să nu observăm unele arte sau profesii care înlesnesc închinarea la idoli. De astrologi nici nu se face să mai vorbim, întrucât însă unul din ei a cutezat să se justifice de faptul că continuă să practice această profesie, am de gând să spun câteva cuvinte în legătură cu aceasta. Nu voi spune că a aseza nume de dumnezei falsi în cer, a le atribui un fel de atotputernicie si a-i abate pe oameni de la înăltarea rugăciunilor către Dumnezeu, insuflându-le credinta că destinul lor este invariabil predeterminat de astre - nu voi spune că toate acestea ar fi totuna cu venerarea unor dumnezei falsi. Eu afirm însă că astrologia, în acest caz, se asemuieste îngerilor căzuti care s-au îndepărtat de la Dumnezeu pentru a însela neamul omenesc... Dacă magia este pasibilă de pedeapsă, iar astrologia reprezintă o varietate a ei, atunci împreună cu genul este condamnabilă si specia. Astfel, din timpul aparitiei Evangheliei, tot soiul de sofisti (în sensul de "întelepti închipuiti" - n.n.), astrologi, vrăjitori, magi si ghicitori trebuie să fie obligatoriu pedepsiti".

Cu alte cuvinte, din momentul în care l-a creat pe om, Dumnezeu i-a oferit acestuia libertatea de a alege binele sau răul. Alegând binele, perseverând în virtute, creştinul rămâne aproape de Dumnezeu şi beneficiază de ajutorul divin. In schimb, cazand in capcana astrelor, oamenii considera ca deja soarta lor este dinainte stabilita, ca ei pot face binele sau raul conform unei predestinatii numita in popor «soarta». Ori, daca ar fi asa, atunci ar trebui sa nu mai credem in liberul arbitru dat de Dumnezeu omului, ci sa ne resemnam ca "asa a fost scris in stele" sa se intample. Acest lucru este foarte nociv gandirii umane. Daca ar fi asa atunci ar insemna ca Dumnezeu a creat de la bun inceput oameni sortiti pieirii, cum ar fi criminalii, violatorii, jefuitorii, etc., Caci acestia, daca nu isi recunosc faptele si nu le regreta fara a mai comite altele ar fi dati iadului inca de la nastere, dupa cum le-a fost scrisa soarta.
Dimpotriva, Dumnezeu are grija si iubeste creatia sa atat de mult incat si-a dat Unicul sau Fiu spre moartea trupeasca pe Cruce, pentru a salva omenirea care era pana la crucificarea Domnului Nostru Iisus Hristos condamnata sa mearga in Iad, indiferent cat de cuvios ar fi fost omul in viata trupeasca.

In realitate lucrurile stau cu totul altfel. Omul inca de la nastere este binecuvantat de Dumnezeu cu diferite haruri (daruri), cu sanatate si il sprijina ori de cate ori ii cere ajutorul. Binenteles ca puterile ceresti care nu se mai supun cu dragoste Dumnezeului creator incearca pe toate caile sa duca pe om pe carari gresite, eronate, care sa-l indeparteze de Creatorul sau, cautand ca pana in ultimul ceas sa dea aceeiasi finalitate si deznodamant vietii omului ca si ale demonilor, care se stie ca sunt deja condamnati la pieire cand va veni deznodamantul final al creatiei materiale, Judecata de Apoi.
Acelasi lucru a vrut sa spuna si Tertulian in lucrarea sa, si anume ca prin astrologie, ingerii cazuti vor sa insele neamul omenesc si sa-l indeparteze de Dumnezeu, facandu-i pe oameni sa creada ca vietile lor sunt influentate pentru totdeauna de miscarea astrelor sau alte fenomene ceresti.

Numai cei care nu l-au cunoscut pe Dumnezeu in inimile lor se pot lasa inselati de aceste fantasmagorii induse in mintile lor de aceste genii ale raului spirituale, fara corp material, care doresc sa faca din om o simpla unealta cu care sa mustreze pe Dumnezeu. E drept ca pentru cei necrdinciosi este foarte greu sa inteleaga si sa respecte legile nevazute ale vietii spirituale.
Nu este nevoie numai a cunoaste legile lui Dumnezeu, ci si de a le respecta. Acest lucru este confirmat de faptul ca diavolul, care este o fiinta creata de Dumnezeu inainte de a face pe om, cunoaste toate legile Lui, dar nu le respecta, ci dimpotriva stiind ca el este condamnat la Iad, in loc sa se impace cu Cel care l-a creat incearca pe toate caile sa ia cati mai multi oameni cu el.
Sfintii Parinti spun ca diavolul nu se mai poate mantui datorita mandriei exgerate pe care o are si care il impiedica sa-si ceara iertare si sa-si recunoasca pacatele inaintea lui Dumnezeu. Pe langa acest lucru demonii nu se pot mantui de Iad si din cauza ca nu au trup material, prin care sa simta durerile fizice ale bolilor si efectelor datorate savarsirii pacatelor. Prin durerea trupului si umilinta sufletele se umilesc si ele vrand nevrand, pentru ca participa si ele la aceleasi actiuni ale trupului. Prin aceasta umilinta se pierde din taria mandriei si arogantei, sufletul devenind mai usor de "trezit la realitate" din anestezia cauzata de mandrie.
Se poate constata acest lucru studiind comportamentul criminalilor inchisi pe viata in inchisori, care constientizand faptele lor, suferind acolo o umilinta apasatoare, disconforturi si dureri trupesti, ajung pana a se spovedi lui Dumnezeu in fata preotilor Sai, si nu mai vor sa savarseasca aceste pacate.

Revenind la subiectul articolului nostru, constatam ca prin aceasta stiinta oculta de ghicitorie, practic omul participa impreuna cu fortele intunericului la discreditarea Puterii lui Dumnezeu cautand sa induca tuturor oamenilor ideea ca nu liberul arbitru al omului ar trebui sa guverneze viata sa ci miscarea astrelor ceresti. Viata trupeasca a omului este ca un examen pentru eternitate. Cu cat omul iubeste mai mult pe Dumnezeu si-I respecta invataturile Sale cu atat mai mult examenul spre viata vesnica este castigat, iar daca omul traieste aceasta viata trupeasca in pacate si necuviinte, atunci examenul vietii este pierdut si omul castiga moartea vesnica in compania puterilor cazute. Sufletele sunt nemuritoare, chiar daca merg in iad, numai ca acolo se vor chinui pe veci fara nici cea mai slaba umbra de mangaiere, vor trai inafara dragostei lui Dumnezeu, inconjurati de ura, scarbe, dureri cumplite mirosuri greu de suportat, calduri ca focul sau raceli ca gheata, toate intr-un intuneric absolut. Lumina lui Hristos da viata si speranta. Dragostea lui Dumnezeu ne incalzeste si dau indemn sufletelor noastre spre fapte bune.

Din marturia unui fost astrolog retinem : "Fără contactul cu fiintele spirituale, nu ar exista nici o dezvăluire astrologică"
Cine sunt aceste fiinte spirituale ?

Una dintre ideile fundamentale ale cunoasterii neopăgâne este că omul nu trebuie să mai tină cont de vreo autoritate supremă, că trebuie să scape de povara unui Dumnezeu care supraveghează lumea si să îsi ia destinul în propriile mâini.
Supunerii fată de Dumnezeu i se preferă "supunerea" fată de influenta stelelor. Pretinsa libertate new-age-istă nu este altceva decât o robie fată de capriciile astrelor.
Pentru cei care cred în astrologie, în zodiac si în alte rătăciri asemănătoare, perspectiva ortodoxă asupra acestor probleme nu poate fi luată în considerare; sunt prea multe "dovezi" care contrazic viziunea Bisericii.
Pentru cei care sunt fii credinciosi ai Bisericii, nimic nu este mai important decât învătătura mântuitoare propovăduită de Hristos, Fiul lui Dumnezeu, si nimic nu este mai periculos decât lepădarea de această învătătură.
Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne-a învătat că avem de trăit o singură viată, în care suntem liberi să alegem binele sau răul si că, după moarte, ne asteaptă raiul sau iadul. Dacă noi vrem să credem că în viată suntem influentati de tot felul de configuratii planetare sau că ne vom mai reîncarna de câteva ori, nimeni nu ne stă împotrivă. Dar prin aceasta ne asumăm libertatea de a respinge învătătura lui Hristos.

Aproape oricine stie astăzi să răspundă la întrebarea: ce este astrologia? Majoritatea dictionarelor prezintă astrologia ca fiind stiinta ce se ocupă de studierea influentelor astrelor asupra vietii omenesti si asupra destinului universului. Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au căutat să facă o legătură între ceea ce vedeau pe cer si ceea ce li se întâmpla în viata de zi cu zi.
Cercetările istorice atestă faptul că practicarea astrologiei avea o largă răspândire la popoarele păgâne: în Babilon, în Egipt, în Grecia si în Imperiul Roman, în India, în Persia, în China si Japonia. Această răspândire pe un teritoriu atât de întins justifică într-un fel amploarea revenirii practicilor astrologice în vremurile noastre. Astrologia este una din usile prin care credintele păgâne intră în fortă în societatea contemporană.

Există trei tipuri de astrologie: în primul rand (si cel mai vechi) planetele sunt considerate zeităti, în al doilea planetele sunt considerate obiecte ale căror emanatii impersonale influentează vietile oamenilor, iar în al treilea – astrologia simbolică - planetele se află într-o corespondentă magică cu oamenii, pe care îi influentează prin rezonantă. Pentru astrologi, zodiacul este o "centură" imaginară a cerului care include 12 constelatii, 12 semne astrologice despre care consideră că i-ar influenta pe oameni (Balantă, Săgetător, Fecioară, ...).
Cea mai serioasă provocare initiată de astrologi este cea privitoare la New-Age. Se afirmă că după două mii de ani în care lumea a stat sub semnul zodiacal al Pestilor si sub pecetea învătăturii lui Hristos, intrăm într-o Eră a Vărsătorului, într-o eră plină de promisiuni ispititoare.
Trecerea de la o eră la alta se calculează în functie de Marele An zodiacal. Calcularea acestui an este însă variabilă. Într-una dintre cele mai cunoscute metode de împărtire a timpului (cea adaptată si de Rudolf Steiner, întemeietorul sistemului antropozofic) Marele An avea 25000 de ani obisnuiti, iar o lună 2160 de ani.
În vremurile în care trăim se face trecerea de la o lună zodiacală la alta. Anul precis al trecerii este dificil de precizat, deoarece "specialistii" nu au căzut de acord asupra acestor calcule. Levi Dowling sustinea că începutul Erei Noi are loc în 1910, Adolph Graf Keyserling si Alain-Astrologul în 1962. De la Carl Gustav Jung ne-au rămas două posibile date ale Marii Treceri: anul 1997 si anul 2154.
Perioada aproximativă a dezvoltării mitului New Age o constituie anii ’60-’70. Pentru multă lume trecerea în Noua Eră a fost legată automat de trecerea în mileniul III. Cum era de asteptat, această trecere a căpătat valente spirituale.
Din punct de vedere astronomic calculele astrologice sunt extrem de discutabile, deoarece data echinoctiului de astăzi nu mai corespunde cu data echinoctiului de acum 2000-2500 de ani (azi soarele nu mai răsare la 0° în constelatia Berbecului, ci el a migrat până la 7° în constelatia Pestilor.

În fata unui asemenea impas astrologii au adoptat două atitudini: ori si-au modificat calculele după un "zodiac migrator", ori - cum au făcut marea majoritate - nu au tinut seama de faptul că realitatea astronomică este diferită de cea după care calculează ei si au preferat să îsi păstreze sistemul de calcul.
Pentru un observator exterior această neconcordantă ar trebui să stârnească suspiciune. Dacă aceste calcule ale astrologilor ar fi corecte cel putin din punct de vedere astronomic, aceasta ar fi un argument - chiar dacă insuficient - în favoarea caracterului stiintific al îndeletnicirilor lor. Dar faptul că astrologii încearcă să demonstreze valabilitatea propriilor calcule (care le sfidează pe cele stiintifice) cu ajutorul statisticilor eficientei în "ghicire", acest lucru ar trebui să vădească faptul că astrologia nu este deloc o stiintă, ci doar o artă magică (totusi, fiecare astrolog pretinde că sistemul său se potriveste perfect realitătii cosmice si, sub un pretins caracter stiintific, atrage oamenii în cursa ocultismului).

Trebuie să recunoastem că deschiderea fată de această falsă stiintă este foarte mare. Astrologia apare multora drept o formă civilizată de ghicire a viitorului - care nu are aproape nimic în comun cu tigăncile care ghicesc la colt de stradă - an de an numărul celor interesati de acest subiect creste.
Răspândirea acestei practici nu a avut loc la întâmplare. Teozofii, cei care au încercat fără succes să îl impună ca figură mesianică pe Krishnamurti, sunt cei care au demarat reabilitarea astrologiei. Doi astrologi, West si Toonder, cercetând geneza astrologiei contemporane în America, au ajuns la concluzia că "Doamnei Blavatsky si Miscării Teozofice pe care a fondat-o ea le datorează astrologia renasterea... Teozofia, dintr-o singură lovitură, ... a inspirat o cercetare reînnoită si serioasă a astrologiei, mai întâi în Anglia, apoi nu după mult timp în Germania, în Franta si în America". John Ankenberg si John Weldon considerau că cele trei canale de la care a avut loc această renastere sunt: Miscarea Teozofică, Sistemul Antropozofic al lui Rudolf Steiner si rosicrucianismul modern.

Campania de promovare a astrologiei se duce cât se poate de elegant. Personalităti precum printesa Diana, Joan Collins, Liza Minelli, Jane Fonda, Olivia Newton-John, sunt numai o mică parte dintre simpatizantii acestei "arte".

"Astrologia, asemenea oricărei alte arte sau stiinte omenesti, cum ar fi fizica nucleară sau psihoterapia, poate fi folositoare când este practicată în supunere fată de Domnia lui Isus Christos, dar este periculoasă spiritual sau psihologic atunci când este practicată în spiritul lumii, al cărnii sau al diavolului", mărturisea un "crestin".

Pentru multi oameni credinta în Hristos nu are nimic incompatibil cu practicarea astrologiei.
Iată ce afirma mediumul Jean Dixon despre "ghicitul în stele": "unii din prietenii mei consideră aceasta ca o practică ciudată pentru o romano-catolică. Totusi, după cum înteleg eu, biserica catolică si multe alte organizatii religioase n-au condamnat niciodată studiul astrologiei... N-am experimentat niciodată vreun conflict între credinta mea si îndrumarea pe care am primit-o din partea bisericii mele pe de-o parte si cunostinta pe care o găsesc în stele pe de altă parte (...). Astrologia se potriveste în planul lui Dumnezeu pentru omenire, ajutându-ne să ne întelegem atât talentele, cât si defectele"

Din citatele de mai sus - primul venit din mediul protestant, al doilea din cel catolic, se poate trage concluzia că în Sfânta Scriptură - care este citită în ambele medii - nu se găsesc temeiuri pentru combaterea astrologiei. Dar diferentierea între cele două forme de astrologie - bună si rea - este asemenea diferentierii celor două forme de magie - albă si neagră. De fapt, nu există decât un singur fel de astrologie si un singur fel de magie, ambele inspirate de aceeasi sursă întunecată.
Conceptia potrivit căreia astrologia este o stiintă ca oricare alta nu este greu de contestat. La o analiză atentă observăm că singurul element invocat de astrologi în apărarea acestei practici este numărul mare de preziceri împlinite. De fapt, acest număr nu este chiar atât de mare pe cât pretind astrologii, ci este aproximativ acelasi cu cel al oricărei alte forme "clasice" de ghicit.
În cartea sa Un manual de ocultism, astrologul Sefarial constata că "arta astrologică este considerată a fi cheia stiintelor oculte".

Aproape toti vrăjitorii folosesc diferite forme de astrologie. Faimoasa vrăjitoare Sybil Leek mărturisea: "Astrologia este stiinta mea, vrăjitoria este religia mea...". Ea observa strânsa legătură dintre astrologie si chiromantie, numerologie si celelalte ramificatii ale vrăjitoriei.
"Astrologia, prin urmare, a jucat un rol major în toate "stiintele" magice: alchimia, magia neagră, chemarea spiritelor, necromantia si chiar practici magice mai simple, cum ar fi folosirea talismanelor", observa Lawrence Jerome.

După ce ne-am oprit putin asupra legăturii strânse dintre astrologie si vrăjitorie, să vedem încă o directie din care se poate constata rătăcirea în care se află astrologii: cercetarea conceptiei lor despre persoana lui Hristos (din moment ce peste 70% dintre ei cred în reîncarnare, este firesc ca părerea lor să fie deformată).

O declaratie standard a conceptiei astrologilor o avem de la astrologul Marcus Allen: "Cristos a avut toate cele sapte planete antice... toate unindu-se în Pesti... astfel că El a fost Pestele suprem, absolut... si astfel El a inaugurat Era Pestilor care acum se termină odată cu ivirea zorilor Vărsătorului, care este inaugurată de cea de-a doua venire a vietii lui Hristos în interiorul fiecăruia dintre noi... În Era Vărsătorului, fiecare este Avatar (mare iluminat n.n.), fiecare este pus pe aceeasi lungime de undă cu eul lui superior".
Vedem afirmată aici o răstălmăcire new-age-istă (una între multe altele) a celei de-a doua veniri a lui Hristos, potrivit căreia El nu va veni cu slavă, cum arată Sfânta Scriptură, ci noi însine vom deveni Hristosi prin constientizarea "dumnezeirii" noastre.
Este cel putin suspect faptul că, în afara celor trei Magi de la Răsărit, timp de două mii de ani astrologii au uitat să spună oamenilor că se află în Era Pestilor, în care potrivit calculelor lor mântuirea trebuia căutată la picioarele lui Hristos. Dacă ar fi fost sinceri în rătăcirea lor - si nu ar fi fost inspirati de diavol, ar fi trebuit ca în acest interval să îndemne lumea spre Hristos (desi acest lucru nu ar fi folosit Bisericii - căci recunoasterea adevărului de către ei s-ar fi asemănat cu cea a femeii cu duh pitonicesc pomenită în Sfânta Scriptură).

Marea majoritate a astrologilor sustin că Biblia este plină de referinte astrologice, cea care li se pare cea mai evidentă fiind despre steaua care i-a călăuzit pe cei trei Magi spre locul Nasterii Mântuitorului. Rostul acestei stele nu era însă de a arăta valoarea astrologiei ci, după cum arată Traditia crestină, era tocmai de a-i aduce pe păgâni - care se ocupau cu practicile magice - să se închine Fiului lui Dumnezeu. Steaua Magilor marchează sfârsitul închinării păgâne si chemarea tuturor neamurilor la credinta în Dumnezeul cel în Treime lăudat. Cum spune atât de frumos Condacul Crăciunului: "Nasterea Ta, Hristoase, răsărit-a lumii lumina cunostintei. Că printr-însa ceia ce slujeau stelelor de la stea s-au învătat să se închine Tie, Soarelui dreptătii... ."

Să vedem ce spune Sfânta Scriptură despre cei care practică astrologia:

"Privind la cer si văzând soarele, luna, stelele si toată ostirea cerului, să nu te lasi amăgit ca să te închini lor, nici să le slujesti" (Deut. 4, 19). Iar "de se va afla la tine, în vreuna din cetătile tale pe care ti le va da Domnul Dumnezeul tău, bărbat sau femeie care să fi făcut rău înaintea ochilor Domnului Dumnezeului tău, călcând legământul Lui, si se va duce si se va apuca să slujească altor dumnezei si se va închina acelora, sau soarelui, sau lunii, sau la toată ostirea cerească, (...) să scoti pe bărbatul acela sau pe femeia aceea care au făcut răul acesta la portile tale si să-i ucizi cu pietre" (Deut. 17, 3-5).

După cum se vede, Dumnezeu a poruncit foarte categoric poporului ales să nu se închine la stele. Închinarea aceasta era una dintre cele mai vechi forme de astrologie. Oamenii care credeau că vietile lor sunt influentate de stele nu sovăiau să li se închine. Chiar dacă în zilele noastre au rămas putini oameni care cinstesc stelele ca pe niste zeităti, totusi numărul celor care "ghicesc în stele", al celor care practică astrologia, este foarte mare.

In Cartea Proorocului Ieremia vedem cum închinarea la stele aduce mânia lui Dumnezeu peste asezările idolatre, vedem cunoscuta prevestire a dărâmării Ierusalimului: "Casele Ierusalimului si casele regilor lui Iuda vor fi necurate ca Tofetul pentru că pe acoperisul tuturor caselor se aduce tămâie întregii ostiri ceresti si se săvârsesc turnări în cinstea dumnezeilor străini. (...) Iată voi aduce asupra cetătii acesteia si asupra celorlalte cetăti toate nenorocirile pe care le-am rostit împotriva ei, pentru că si-a învârtosat inima si nu ascultă cuvintele Mele" (Ier. 19, 13-15).

"Regele a poruncit lui Hilchia, arhiereul, preotilor de mâna a doua si celor ce stăteau de strajă la prag să scoată din templul Domnului toate lucrurile făcute pentru Baal, pentru Astarte si pentru toată ostirea cerului si să le ardă afară din Ierusalim" (IV Regi 23, 4).

O astfel de curătire ar trebui să aibă loc în sufletul fiecărui crestin care îsi dă seama că s-a aflat în înselare. Asa cum diavolul nu s-a sfiit să spurce Templul Domnului, tot asa nu s-a sfiit să spurce si unele comunităti crestine: uneori a reusit să îl însele chiar pe păstor, iar acolo unde păstorul i-a stat împotrivă, necuratul a încercat să îi atragă în rătăcire măcar pe credinciosi. Fără a ne lepăda de o asemenea înselare, nu vom putea să fim ai lui Hristos si nu vom putea fi temple ale Duhului Sfânt.

Îngrijorat de răspândirea largă a practicilor de acest gen, marele teolog român Ioan Gh. Savin scria: "Sunt si la noi multi, foarte multi adepti ai unor astfel de practici: de la femeia din periferia de oras sau de la sate, care-si caută în cafea sau umblă cu datul în cărti, si până la simandicoasele fete care cred că au temeiuri stiintifice de a-si cerceta destinul după prescriptiile stiintelor ascunse! Dintre acestia, multi se cred si se prenumără între fiii Bisericii. Si încă dintre fiii cei buni. Cu aceeasi piosenie cu care-si aprind candela în fata icoanei Mântuitorului sau cu care îsi duc sărindarul la cutare biserică cu sfinti făcători de minuni, îsi poartă pasii si spre prezicătorul care le va citi din stele si din liniile mâinii sau ale scrisului viitorul. Un astfel de crestinism însă e mai aproape de magie decât de Hristos. Acest amestec între magie si religie, între Dumnezeu si Lucifer, între Simon Magul si Hristos, între puterea demonică si bunătatea divină nu înseamnă decât cea mai completă renegare a crestinismului. E apostazie directă"

În Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin găsim următoarele precizări: "elinii spun că prin răsăritul, apusul si prin conjunctia acestor stele, a soarelui si a lunii, se conduc destinele noastre. Cu aceasta se ocupă astrologia. Dar noi sustinem că ele sunt semne de ploaie, de secetă, de frig, de căldură, de umezeală, de uscăciune, de vânturi si de altele asemenea, dar nici într-un caz semne ale faptelor noastre, căci noi am fost făcuti liberi de Creator si suntem stăpânii faptelor noastre. Dacă facem toate din cauza miscării stelelor, facem cu necesitate ceea ce facem: iar ceea ce se face cu necesitate nu este nici virtute, nici viciu. Iar dacă nu am dobândit nici virtute, nici viciu, atunci nu suntem vrednici nici de laude, nici de pedepse. Dumnezeu va fi nedrept dacă dă unora bunătăti, iar altora necazuri. Apoi Dumnezeu nu ar cârmui si nici nu ar purta de grijă de făpturile Sale, dacă toate s-ar conduce si s-ar produce din necesitate. De prisos ar fi ratiunea noastră, căci nu am fi stăpânii nici unei fapte si în desert am delibera. Dar negresit ratiunea ni s-a dat în scopul deliberării; pentru aceea tot ce este rational este si liber"

Sfântul Simeon al Tesalonicului scria (împotriva celor ce sustineau că cercetarea astrologică nu este ceva rău): "a vorbi despre noroc, despre ursitori, despre explicarea nasterilor, după zodii sau stele si pentru citirile de stele e lucru nebunesc si fără de Dumnezeu... însă bunătătile si răutătile noastre se miscă după a noastră singură vointă"….

Nu este greu de observat că Sfântul Simeon se referea foarte precis tocmai la formele de astrologie practicate astăzi, si nu la vechea închinare la stele. El contesta pretentia astrologilor de a fi în măsură să ghicească viitorul folosindu-se de mersul astrelor. Pentru că oamenii sunt liberi să aleagă binele sau răul, si nici o configuratie planetară nu poate să stânjenească această alegere.

Faptul ca omul e indreptat spre latura tainica a existentei sale, vorbeste despre dualitatea naturii umane. Pe de o parte, lumea imediata, vazuta, iar pe de alta parte, lumea mistica, necunoscuta si nesigura, dar prezenta in chip latent in fiecare. Omul crede, daca nu in Dumnezeu, atunci in orice altceva.

Omul are nevoie de repere in univers, el nu poate sa existe de la sine. Experienta fricii, a singuratatii, ne impinge spre credintele cele mai ciudate. E adevarat, exista stele si constelatii, fiecare cu nume si traiectorii proprii, dar cum putem crede ca un corp irational poate influenta in vreun fel fiinta atat de complexa care este omul ? Ce-i drept, in complexitatea sa, omul poate sa creada chiar si ca luna, care nu e decat un bolovan, poate sa-i hotarasca soarta ! Aceasta credinta ma duce cu gandul la personajul lui Creanga, care plangea de frica bolovanului de sare de pe soba.

Sfintii parinti spun ca obisnuintele sunt a doua fire. De aceea, omul care asculta mai multa vreme horoscoapele, ajunge, in cele din urma, sa fie o umbra a semnului sau zodiacal. Acesti oameni nu isi dau seama ca devin foarte vulnerabili, pentru ca e destul sa-i afli zodia si poti face cu el ce vrei, il manipulezi ca pe un zombi, ceea ce e valabil, mai ales, pentru femei.

Vrăjitorii si cei ce cred si aleargă la ajutorul diavolului, dacă nu se părăsesc de aceasta si nu se pocăiesc, "se leapădâ cu totul din Biserică", adică se despart de Hristos si se dau de bunăvoie în mâinile vrajmasului, iar dacă mor în acest păcat, nici nu se îngroapă cu preot; ci, asemenea celor păgâni si lepădati de credintă, spre vesnica lor osândă în muncile iadului.

Iată urmările grozave ale vrăjitoriei.

In zilele noastre, aceasta practica oculta, aparent nevinovata, duce pe astrologi si pe cei care asculta de vorbele lor in ratacirea sufletului si pierderea credintei ca Tatal Nostru Ceresc, Mantuitorul Nostru Iisus Hristos si Duhul Tatalui Ceresc care ne-a creat in pantecele mamelor noastre, ne-a lasat liberul arbitru, sa facem ce vrem cu viata noastra, nu ne obliga sa venim la El.

De aceea e bine sa ne gandim de doua ori cand suntem tentati sa devenim robii astrelor, lasandu-ne vietile predispuse corpurilor ceresti si nu in mainile Domnului.

Noi suntem invitati sa imitam sau pe Hristos, sau berbecii, taurii si racii zodiacali.

Imitand, devenim, sustine ascetica ortodoxa.

Dar, desigur, fiecare e liber sa aleaga ceea ce vrea el sa devina.



Ec. Gheorghe Marius


Bibliografie :

  1. Sfanta Scriptura

  2. Despre horoscop, cutremure si ghicirea viitorului" - de Danion Vasile

  3. Zodii, horoscoape - de Pr. Savatie Bastovoi

  4. Despre Farmece, Vrajitorie , Astrologie si Magie - de Parintele Cleopa Ilie

  5. Ziarul Lumina, vineri 30 mai 2008

  6. Despre idoli – de Tertulian

  7. Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin

Comunitatea virtuala - despre oameni, viata, fapte

Buna ziua,
Dragi prieteni, as dori ca pe acest blog sa va spuneti deschis parerile in orice domeniu care tine de societatea umana, de comunitatea in care traim, transformand-o intr-o comunitate virtuala exprimata digital prin gandurile voastre transpuse in articole.
Puteti posta articole despre viata, familie, religie, politica, economie, etc... respectand o singura conditie si anume aceea de a va exprima intr-un mod civilizat, decent si prietenos.
Chiar daca nu sunteti de acord cu unele puncte de vedere va rog sa le combateti intr-un mod civilizat, aducand contraargumente documentate si la subiect.
Astept interventiile voastre scrise!
Cu prietenie,
Ec. Gheorghe Marius