Cine suntem? ... Cine ne conduce!

Auzim zilnic pe toate canalele mass media fel de fel de informatii cu privire la coruptia la nivel inalt, despre nivelul de trai scazut al majoritatii romanilor, despre fel de fel de miscari strategice si surprinzatoare ale clasei politice, de asemenea despre nivelul scazut al increderii in clasa politica, etc.
Privind Romania la nivel macroeconomic se observa intr-adevar o crestere economica concretizata in dezvoltarea sectorului privat si o crestere a nivelului de trai a clasei de mijloc din tara noastra. Insa trebuie sa nu uitam ca marea masa a oamenilor din aceasta tara traiesc inca in saracie si multe neajunsuri.
Nu vreau sa fac apologie social democrata sau sa elogiez "marile realizari" liberale din ultimul mandat, ci vreau sa ma refer la posibilele cauze care duc la efectele enumerate la inceputul acestui articol.
Coruptia la nivel inalt si imoralitatea demnitarilor, guvernantilor, magistratilor, functionari publici, clerici ai bisericii sau miscarile politice surprinzatoare ale politicienilor nu au decat un singur scop si anume setea de putere, lacomia si desfranarea in care traiesc unii din acesti oameni de la care poporul asteapta salvarea acestui neam de la pieire.
Daca analizam putin mai profund aceste clase sociale observam ca practic acestia sunt emanatiile si produsele societatii romanesti contemporane cu toate lipsurile si imperfectiunile ei. Practic acesti oameni cu statut de "persoane publice" sunt produsul social la un moment dat.
Deci, cu cat aceste "persoane publice" dau dovada de imoralitate si dispret fata de notiunea de "Om", cu atat mai mult trebuie sa realizam ca societatea romaneasca este tot atat de bolnava.
Nu se poate ca intr-o societate umana bazata pe moralitate si onoare unde fiecare membru in parte incearca din rasputeri sa fie cat mai corect posibil, sa fie cat mai pregatit profesional si sa se ingrijeasca de educatia sa si a celor fata de care are responsabilitati, sa emane in functii inalte oameni imorali, lacomi, setosi de putere, uneori chiar criminali.
Asa ca nu trebuie sa ne mire ca avem clasa politica corupta, ca avem oameni cu functii in stat imorali si lacomi, ca avem dascali si persoane care ar trebui sa aiba grija de educatia poporului tot atat de lacomi si de corupti.
Ideea de baza al acestui eseu este ca la ora actuala Romania are conducerea pe care o merita!
Privim in jurul nostru cata ignoranta si prostie se manifesta in orice domeniu, cata lipsa de responsabilitate si cata imoralitate exista in mentaliatatea oamenilor de rand. De asemenea vedem lacomia oamenilor de afaceri care nu le ajunge nici daca ar avea toti banii din lume. Vedem bogati cu sute de milioane de euro care vor si mai mult ... si mai mult... din ce in ce mai mult!
Vedem dispretul oamenilor fata de aproapele lor, dispret fata de cei care le cer ajutorul si carora li se raspunde rastit cu spranceana ridicata ca trebuie "sa mearga la munca"!
Vedem oameni care nu au nici cea mai vaga idee despre Dumnezeu, atei anesteziati care sustin ca ei totusi "cred ca exista Dumenezeu", dar care nu se incred in El si nu-L respecta cum se cuvine.
De asemenea vedem in jurul nostru oameni cu mentalitati deformate despre concepte fundamentale cum ar fi familia, credinta in Dumnezeu, moralitatea, etica si echitatea in societate.
Ma vad si pe mine cat de usor pot fi influentat de fel de fel de ispite mai mari sau mai mici cu care greu pot lupta. Si recunosc ca de multe ori cad in plasa lipiciopasa a lui Mamona.
Deci, oameni buni, nu trebuie sa luam o atitudine de oameni frustrati care arata cu degetul in stanga si dreapta criticand si acuzand pe unul si pe altul, ci trebuie sa ne uitam in noi insine si sa corectam toate erorile si deformarile noastre spirituale, incercand pe orice cale sa ne indreptam si sa ne luminam in toate punctele de vedere (comportamental, educational, social).
Cand acest popor va renaste spiritual si va invata sa fie smerit si sa arate mila si indurare fata de aproapele sau, atunci va veni si prosperitatea in randurile marii mase de oameni. Caci, nu este asa, in Sfanta Scriptura scrie: "Cautati intai Imparatia lui Dumnezeu, si toate celelalte se vor adauga voua!"
Sa nu uitam ca neamul romanesc este poporul care injura cel mai mult pe Dumnezeu si lucrurile sfinte. Injura de Dumnezeu, de Hristos, de Biserica, anafura, altar, cruce, icoana, grijanie, morti, morminte, si cate si mai cate. Popoarele germanice si slave au una, doua cel mult trei injuraturi dar nu blasfemiatoare la adresa divinitatii.
Imi este greu sa scriu aceste randuri si sincer ma doare sufletul ca traiesc in mijlocul acestui neam rautacios, neiertator si lacom. De la cel mai sarac si pana la cel mai bogat suntem cuprinsii de ideea imbogatirii peste noapte si de castigarea de alte beneficii si puteri sociale pe cai nu tocmai ortodoxe.
Iertatori poate suntem intr-o mica masura dar greu ne este sa cerem iertare celui fata de care am gresit.
Punand cap la cap toate aceste idei ajungem la concluzia ca acest neam nu poate fi condus decat tot de oameni corupti, lacomi, mandrii si imorali.
Si ca sa paragrafez un ganditor contemporan in viata zic: "Cine suntem?" si raspund: Cine ne conduce!
Pana cand poporul roman nu va renaste spiritual, trezindu-se din lungul somn de moarte provocat de ideologia bolsevica si atee, care parca nu mai are sfarsit, nimic nu se va schimba in structura profilului uman al romanului de rand.
Deci, sa ne trezim oameni buni, sa ne pregatim profesional si sa ne cultivam spiritele prin acumularea de informatii si cunostinte benefice noua si apropiatilor nostrii. Sa studiem si sa ne cultivam fiecare dupa puterile sale citind si acumuland cunostinte generale. Sa ne desteptam din amorteala sufleteasca si sa ne inchinam lui Dumnezeu cum se cuvine plecand genunchiul in casa Sa. Sa invatam sa fim mai buni, mai milostivi, mai intelegatori si mai iertatori!
In incheiere as dori sa va indemn la trezvie si lupta sfanta asa:

"Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi."

Doamne ajuta!

Ec. Gheorghe Marius
http://gheorghemarius.uv.ro